Pages

marți, 17 decembrie 2013

Despre pantofi

Imi plac pantofii. Nicio noutate pana acum. Insa am avut doua modele vajnice. Bunica si tata.
Mi-o amintesc pe bunica vizitandu-ne. Purta mereu portofelul in mana (lucru ce mi se parea extraordinar de periculos). Un portofel maro, din piele, cu multe compartimente. Bunica nu suferea de cuconie, insa avea o singura slabiciune : pantofii. Asa ca macar o data pe an, venea  la Tulcea si isi comanda pantofi. Era amuzant de observat cat de mult tinea la traditia aceasta desi nu prea avea unde sa-i poarte. Majoritatea « balurilor » la care participa fiind hranirea animalelor din curte si gatitul. Mm, si ce ciorbe cu leustean facea bunica !
Parca o aud aievea razand de noi pentru ca am facut o boacana si alintandu-ne cu inegalabilul « tandalic fara izmene ».

Tata, ca sa-l citez, n-a avut niciodata picioare de balerin. Cei 20 de ani pe care i-a petrecut stand in picioare, culegand litere, n-au trecut fara a lasa urme. Si pentru ca picioarele i se umflau si il dureau, tata a cautat mereu solutii. A incercat sa faca gimnastica. Dar apoi s-a oprit. Bine, nu de tot. Caci mai sta din cand in cand cu picioarele in sus, sprijinite de tablia patului. A practicat mersul pe jos – care a dat cele mai bune rezultate – a baut ceai, a mancat fructe, dar s-a gandit apoi ca problema poate fi rezolvata mult mai simplu – prin achizitionarea unei perechi comode de pantofi. De cel putin 4 ori pe an (pe vremurile acelea chiar era un moft). In schimb, era amuzant sa fii de fata la probarea pantofilor. Analiza in cele mai mici detalii incaltamintea, punea intrebari pertinente vanzatoarei, avea cea mai incantata expresie pe fata atunci cand pasea in afara magazinului, purtand cu el cutia pantofilor noi. Dupa o saptamana, ceva inexplicabil se intampla. Perechea noua de pantofi iesea din gratii. Strangea, batea. Asa ca tata o arunca intr-un colt, facandu-si planuri noi de cumparaturi.
Iar fata de noi isi facea mereu datoria. Ne dadea explicatii, caci doar eram martorii experientei, cu drepturi depline.

« Si astia, nu stiu sa faca incaltaminte, domnule. Pai, ce ? Suntem toti balerini ?! »

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu